Organizarea Localităţii

I. Organizarea localităţii

Ø   Localitatea reprezintă o formă de aşezare stabilă a populaţiei pe un teritoriu, cu organizare şi mărime care se pot schimba în timp.

ü      Localităţile pot fi:

- rurale (satele , commune , cătune )

- urbane (oraşele , municipii , reşedinţe de judeţ).

Ø   Localităţile se diferenţiează între ele prin /după următoarele criterii :

§  După tipul activităţilor preponderent desfăşurate de locuitori (agricole, industriale etc.)

§  După numărul de locuitori

§  După densitatea populaţiei / nr. de locuitori pe o suprafaţă aferentă

§  După caracterul predominant construit sau natural (neconstruit)

v     Satele şi Comunele sunt localităţi rurale caracterizate prin următoarele:

§    Locuitorii activează preponderent (activităţi preponderent desfăşurate) în agricultură – legumicultură, pomicultura, viticultură sau zootehnie etc.

§    Număr mic de locuitori.

§    Densitatea mică a populaţiei

§    Spaţiu – Mediul este prepon­derent natural

§    Gospodăriile sunt disper­sate pe o suprafaţă mare de teren

P      Satul este o aşezare rurală, cu un număr mic de locuitori (500-1 000), a cărei  populaţie se ocupă în  mare parte, cu agricultura - desfăşoară cu preponderenţă activităţi legate de cultivarea plantelor şi creşterea animalelor - locuinţele sunt gospodării individuale. Cea mai mică aşezare umană dar care nu constituie o unitate administrativă se numeşte cătun (se întâlneşte la deal şi la munte).

v     Ca organizare, satele se caracterizează prin următoarele elemente:

- Vatra - reprezintă zona în care se află concentrată majoritatea locuinţelor;

- Moşia - este zona în care se desfăşoară activităţile economice;

- Forma şi Structura satului sunt date de zona care cuprinde vatra şi  

   modul cum sunt grupate gospodăriile populaţiei;

-  Populaţia reprezintă locuitorii aşezării;

-  Funcţia economică este dată de tipul de activităţi predominante.

ü   Ca formă satele pot fi : ovale , poligonale , sau alungite în funcţie de zonele şi condiţiile de relief

2

1 Tipurile de sate din ţara noastră, au următoarele caracteristici:

·    Satele adunate Au gospodăriile separate de zona cu activităţi economice şi se găsesc ( sunt specifice )  în zonele de câmpie şi de deal. Predomină creşterea animalelor şi cultivarea plantelor

·    Satele răsfirate au gospodăriile legate între ele prin drumuri; Sunt situate în zonele de deal /  sunt situate în Subcarpaţi şi Depresiunea Transilvaniei; Predomină livezile şi podgoriile

·    Satele risipite au gospodăriile aşezate la distanţe mari, uneori de câţiva kilometri; Sun prezente în special în zonele de munte , ele se găsesc în Munţii Apuseni , Carpaţii Meridionali şi ai Bucovinei;

ü      Un număr mic de gospodării răspândite pe un teritoriu mai mare formează un cătun.

Ø   Mediul construit al satului cuprinde:

§   casele individuale  şi anexele  gospodăreşti,

§   clădirile publice ( şcoală, biserică, dispensar ),

§   fermele agricole, spaţiile comerciale, drumurile,

§   reţelele de utilităţi publice ( apă, canalizare, energie electrică etc.).

Ø   Comuna este o unitate de bază administrativă alcătuită din unul sau mai multe sate şi cuprinde populaţia rurală .

ü   Mai multe sate formează o comună . Numărul de sate dintr-o comună variază în funcţie de interesele şi tradiţiile locale; unul dintre sate este considerat reşedinţă de comună.

ü   O comună este condusă de un consiliu comunal (consilieri pe diferite domenii) primar şi viceprimar.

ü   Comuna - care cuprinde tota­litatea satelor de pe un teritoriu de­limitat, unite prin interese economi­ce, social-culturale şi tradiţii specifi­ce.

ü   Comuna are şi o funcţie admi­nistrativă, aici avându-şi sediile

·    Pri­măria, Consiliul Comunal-Local

·    Poliţia şi alte instituţii ad­ministrative

·    Şcoala de centru

·    Dispensar

·    Cămin cultural

·    Poşta

P      Fiecare comună îşi alege un primar care se ocupă cu administrarea şi gospodărirea comunei respective.

3

§  Oraşul  este o aşezare de tip urban, cu locuitori mai mulţi decât ai unui sat, în care ocupaţia predominantă a populaţiei este neagricolă (industrială, turistică, comercială ctc.). Oraşul este o formă de aşezare omenească cu dimensiuni variabile şi dotări industriale, având funcţii administrative, industriale, comerciale, politice şi culturale.

ü   Oraşele sunt localităţi tip urban caracterizate prin următoarele:

§    Locuitorii activează preponderent (activităţi preponderent desfăşurate) în industrie – Aceştia îşi desfăşoară activitatea productivă în întreprinderile sau instituţiile ce se găsesc pe teritoriul propriu sau în imediata apropiere.

§    Număr mare de locuitori.

§    Densitatea mare a populaţiei

§    Spaţiu – Mediul este preponderent construit, sunt dens locuite

ü   Oraşele sunt forme complexe de aşezare omenească cu dimensiuni variabile şi dotări edilitare, având funcţie administrativă, industrială, politică şi culturală.

ü   Oraşul este condus şi administrat de un Consiliul local (consilieri pe diferite domenii), primar şi viceprimar.

ü   Oraşul are  funcţie admi­nistrativă, aici avându-şi sediile Pri­măria, Consiliul  Local precum şi Poliţia şi alte instituţii ad­ministrative

ü   Oraşul este organizat, în general, în două mari teritorii:

1.- terenul intravilan, format din :

-   zone de locuit (case, blocuri),

-   zone cu clădiri publice (clădiri administrative, culturale, de servicii, comerciale, de transport),

-   zone industriale (în interiorul sau în exteriorul oraşului),

-   zone de circulaţie (străzi, alei, bulevarde, căi etc),

-   zone de spaţii verzi (parcuri, grădini),

-   reţele de utilităţi (alimentarea cu energie, apă, canalizarea, încălzirea, transportul urban etc.);

2.- terenul extravilan este teritoriul neconstruit, care cuprinde terenuri destinate agriculturii şi zonelor de agrement.

ü   Oraşele care au un număr mă mare de locuitori şi o puternică activitate economică şi culturală (cu importanţă economică,social-politică şi culturală mai ridicată) sunt declarate/ pot fi organizate ca Municipii

4

ü   Municipiile sunt oraşe care au un număr mai mare de 40.000 de locuitori şi au o economie puternică şi o viaţă culturală animată. Cel mai mare municipiu este oraşul Bucureşti. capitala ţării noastre.

ü   Oraşele au apărut în urma diviziunii sociale a muncii şi au trei caracteristici  definitorii:

§  anumită formă de activitate;

§  un anumit număr de locuitori;

§  un anumit grad de concentrare a construcţiilor.

§  Judeţele sunt unităţi administrativ-teritoriale, care diferă ca suprafaţă, condiţii geografice şi număr de locuitori, formate din mai multe localităţi (sate,comune,oraşe),  în fiecare judeţ există un singur oraş numit oraş-reşedinţă de judeţ, care administrează activitatea judeţului.

§  Judeţul este condus şi administrat de un Consiliul Judeţeal (consilieri pe diferite domenii), Preşedintele Consiliului Judeţean Prefectul şi Subprefectul.

§  Oraşul reşedinţă de judeţ are  funcţie admi­nistrativă, aici avându-şi sediile :

§  Prefectura, Consiliul  Judeţean 

§  I.P.J- Inspectoratul de Poliţie Judeţeanşi alte instituţii ad­ministrative

§  I.S.J. – Inspectoratul Şcolar Judeţean

§  Spitalul Judeţean - Municipal

§  Judeţele sunt unităţi administrativ-teritoriale diferite ca suprafaţă, număr de locuitori şi condiţii geografice, în România sunt 42 de judeţe la care se adaugă municipiul Bucureşti. Fiecare judeţ are o reşedinţă administrativă.

Gogoșu